De prin 2009 pendulez intre doua lumi in care intru si ies dupa chef: una cu amintiri si simboluri clasice si alta noua, up-to-date, foarte social si dinamica. Una cu o vaga idee sau chiar fara idee despre blog, cealalta foarte online. Ideea e ca eu vin si ma invart natural intr-un mediu social care nu utilizeaza blogul, intelege cat de cat sau deloc fenomenul si nu ii acorda greutate.

In aceste conditii, blogul meu nu (prea) exista in afara altor bloggeri! El este vizibil in mediul in care sunt oameni interesati de bloguri. Pentru ceilalti, orice activitate a mea legata de blogging este neclara, obscura si pare dubioasa. Cam asa au stat lucrurile si in ceea ce priveste plecarile mele in campania Redescopera Romania, despre care s-a inteles in mare ca:
- m-am angajat la Petrom
- e o chestie legata de jobul meu
- m-am apucat de voluntariat
- are legatura cu Ministerul Turismului
- sustin pretul benzinei :))

Am incheiat o saptamana pe drumurile din Banat – Muntenia. Am facut in total in jur de 3100 de kilometri in zeci de ore (cred ca in jur de 50-60 puse cap la cap) de mers:

Ziua 1: plecare din Bucuresti spre Pitesti – Slatina (am dat de iarna grea, viscol si o bucata de gheata la janta) – Craiova – Drobeta Turnu Severin (prima oprire la Eftimie Murgu pentru obiceiul Farsaungului) – Resita – Statiunea Secu

Ziua 2: plecare spre Valiug (pentru a vedea lacul inghetat) – Brebu – Teregova – Baile Herculane – Baia de Arama – Ponoarele (am vazut Podul Natural al lui Dumnezeu si pestera cu stalagmite de langa pod. In zona mai puteti vedea campul cu lapiezuri, dar mergeti primavara sau vara cand nu e zapada)

Daca ieri dimineata m-am trezit cu soarele pe fata in Ramnicu Valcea, acum suntem in Targoviste, cazati la Hotelul Nova, singurul din excursia asta care se apropie cel mai mult de ce imi place mie (stiu, ma alint :D): minihol, camere largi, multe surse de lumina indirecte, prize, peste 40 de canale TV, masa de scris (pentru laptop, evident) si mai ales caldura :D Plus ca la capatul holului, langa lift (au chiar si lift pentru 2 etaje) e un loc cu canapele de chill out, in cazul in care nu vrei sa stai jos, in restaurant, dar nici in camera.

A fost inca o zi de primavara, cea mai calduroasa din excursia noastra care a inceput cu iarna de pe langa Pitesti. Am vazut in ordine cantonul Cheii de langa Olanesti, manastirea de la Curtea de Arges si cetatea Poenari.

De 2 zile ne invartim pe langa Ramnicu Valcea unde innoptam. Scriu din camera de hotel. E prea multa liniste in orasul asta, aproape ca nu il simti desi daca ma uit acum pe fereastra il vad panoramic pe tot: in apropiere casele, iar in departare o mare de luminite portocalii insirate frumos cat vezi cu ochii. Plus ca in urma cu vreo 3 ore am (re)descoperit (cu ajutorul lui Doru) o carciuma unde se mananca atat de mult ca iti ia jumatate de ora doar sa poti citi meniul. Asta dupa o experienta similara de zilele trecute cu mancarea din Sarmizegetusa, la una dintre cele mai generoase pensiuni pe care le-am vazut…

Am senzatia ca in tara oamenii stiu sa manance mult si gustos asa cum faci cand te bucuri de viata. Asta parca in ciuda ca la Bucuresti portiile sunt meschine si seci. De multe ori si oamenii la fel… Iar daca Bucuresti e mai degraba un golan smecher lipsit de decenta si bunul gust, Sarmizegetusa si Ramnicu Valcea mi se par ca niste flacai simpli dar inimosi si buni la mesterit prin curte…

Cetatile sunt catalizator pentru imaginatie. Intotdeauna acolo unde exista o fantana exista si o poveste. Intotdeauna unde exista un castel se ascunde un trecut tumultuos si plin de patima.

Cele mai bune povesti apar atunci cand te lasi provocat de experiente. Regulile iti vor reduce din posibilitatea de a explora daca nu iti asumi ca singura regula pe care trebuie sa o respecti este sa fii responsabil.

Nu conteaza cate povesti ai trait atunci cand stii sa construiesti povestile pe care ceilalti sunt dispusi sa le asculte. Orice poveste bine spusa dezvirgineaza emotional. Cand nu stii sigur cat e real si cat e improvizatie, lumea ti se pare o mare poveste la care pana atunci nu te-ai uitat cum trebuie.