Simte-te bine.Treci de la un subiect la altul. Când găsești o metaforă care îți place, este a ta. Când găsești volumul potrivit, facem cunoștință. O, vai, e de ajuns să mă întrebi, și gata!
Tocmai am avut o discuție psihedelică cu un reprezentant de la compania de telefonie mobilă pentru studenți. Ofcors, și eu arăt de 25 de ani :)) Mi-am dat seama însă că nu vom ajunge nicăieri, din punctul în care am auzit la capătul celălalt o voce de femeie. Tot 25, care mi-a spus timid „sărut’mâna”. Offf, doamne! Începem…
În această săptămână am tot auzit voci. Poate că vor să mă facă conștientă de ceva important, dar cel mai adesea am auzit „miiiiiii-au dispărut jucăriile”, „vreau să-ți zic miiiiiiautivele mele”, „mie nu-miiiiiiiiiau convenit deloc plecările tale”. Mă rog, am înțeles ideea.
Acum, nu un teatru, ci trei! Pentru că vin sărbătorile, hehe! Le-am văzut în stagiunea trecută şi, punându-le împreună, a ieşit că toate trei sunt poveşti despre suferinţă, nefericire, neîmplinire, regrete, nebunie, paranoia şi delir. În final, substratul este nevoia de iubire. Fiecare cu personaje aproape exclusiv feminine, mai ales că singurul personaj masculin este mut, care sunt psihotice şi anxioase, aflate în depresie sau în pragul disperării. Totul în jurul unei dependențe, cel mai adesea de alcool sau de medicamente.